Bun venit pe situl nostru! Domnul să te binecuvânteze!

Antonel

Antonel nu avea decât 5 anișori și visa să fie ministrant la Biserică!

Frățiorii să râdeau tare mult de el. Și i-au spus că este prea mic și prea prostuț și că nu este în stare nici măcar clopoțelul să-l țină în mână!

Și-l tot necăjeau, întrebându-l dacă știa rugăciunile și răspunsurile la sfânta Liturghie... Micuțul Antonel a căzut pe gânduri și se ruga mai cu foc, ca niciodată!

Într-o duminică după-amiază, au început să bată clopotele pentru sfânta Liturghie. Mirată, mama s-a uitat le ceas și a întrebat:

- Nu cumva se ține azi Liturghia mai devreme, ca de obicei?

Dar părintele nu pomenise nimic despre asta. Ca și mama sa, mulți alții s-au mirat că sfânta Liturghie are loc așa devreme. Fiecare și-a îmbrăcat hainele de Biserică și a plecat spre ea...

Mama lui Antonel a aruncat în treacăt o privire în camera celui mic... Dar, ce să fie asta? Patul lui Antonel era gol goluț. Unde să fie oare, Antonel? Deodată însă, mama a avut o presimțire: "Toni... în clopotniță...?"

Și, cât ai clipi din ochi, mama a și pornit spre biserică! Preotul, care și el sosise în mare grabă, împreună cu mama lui Toni au amuțit, căci, cele ce aveau acum înaintea ochilor erau atât de înduioșătoare, încât ar fi mișcat până și pietrele.

Îngenuncheat în fața altarului, în cămășuța sa de noapte, Antonel cel cu părul său buclat și auriu, îngâna cu glasu-i subțire cuvinte încâlcite și neînțelese! El ținea în mânuțele lui amândoi clopoțeii, dar îi suna pe rând.

Amândoi și-au șters lacrimile și au privit zâmbind, căci tocmai auziseră limpede cuvintele: "Sfântă Maică a Domnului, roagă-te pentru mine, nevrednicul, să mă fac și eu ministrant!" Și, îndreptându se spre altar, ochii săi strălucitori de credință parcă șopteau: "Am să fiu cuminte de tot!" S-a oprit, ca și cum ar fi stat pe gânduri, apoi a adăugat repede: "Atât cât am să pot eu de cuminte!" A prins apoi cu hotărâre amândoi clopoțeii, ca și cum ar fi dorit să și întărească rugăciune.

Între timp, biserica s-a umplut de credincioși. Pe chipurile tuturora se putea citi cu ușurință mirarea! Unora li se părea că Pruncul Isus a coborât din icoană! Pătruns de mare credință, poporul a îngenuncheat imediat, iar preotul a văzut că niciodată nu s-au rugat mai cu credință ca la cea slujbă atât de timpurie. Atunci, Antonel s-a ridicat, a mers către preot și i-a întins mânuța sa cea mică, fără pic de teamă:

- Nu-i așa c-am lucrat bine? Merit și eu să fiu ministrant? Maica Domnului mi-a spus că da!

- Da, Antonel, i-a răspuns preotul, dar trebuie să mai aștepți să mai crești puțin... Ai să aștepți cuminte, da? Antonel a făcut vioi din cap, în semn că "da" și, strălucind de bucurie, a ieșit din Biserică, ținând tare strâns mâna mamei.

Administrarea Sfântului Mir
Duminică, 1 septembrie 2013, în biserica din Faraoani, 168 de copii au primit sacramentul sfântului Mir în cadrul sfintei Liturghii de la ora 11.00. După un timp de lungi pregătiri, a venit ziua în care copiii au primit darurile Duhului Sfânt. Pentru început, episcopul Aurel Percă a fost primit cu aplauze... [ continuare ]
Liturghie cu requiem pentru răposații accidentului de pe Valea Uzului
PS Petru Gherghel a prezidat Liturghia de comemorare a 25 de ani de la tragicul accident de pe Valea Uzului în care și-au pierdut viața 27 de persoane (19 din Faraoani, 4 din Valea Mare și 4 din Orbeni). Liturghia a fost celebrată în cimitirul din Faraoani, duminică, 25 august... [ continuare ]
Primiția pr. Marius-Cătălin Alistar, OFMConv.
Parohia Faraoani a avut bucuria ca fratele Marius-Cătălin Alistar, originar din această comunitate, să fie hirotonit preot pentru Ordinul Fraților Minori Conventuali, la 29 iunie 2013, în catedrala "Sfânta Fecioara Maria, Regina" din Iași, de către PS Petru Gherghel... [ continuare ]

© 2006-2013 Parohia Romano-Catolică Faraoani - tel.: +40-234-254015; e-mail: faraoani@gmail.com